338.
De dragul Tău
1. Învaţă-ne, de dragul Tău,
Isus, să ne jertfim.
nu-n vorbe, ci cu fapta
şi-adevărul să iubim.
Răniţi când suntem, cu răbdare
să ştim să suferim,
iar când ni-e greu, de dragul Tău,
Isus, să nu cârtim.
R: Învaţă-ne, în Trupul Tău,
unitatea s-o păstrăm
și-nvaţă-ne, de dragul Tău,
să nu ne mai certăm.
Învaţă-ne blândeţea Ta-n
privire s-o purtăm
și-nvaţă-ne, de dragul Tău,
din suflet să iertăm.
2. Învaţă-ne, de dragul Tău,
smeriţi şi blânzi să fim,
și cu-al smereniei gând în noi
pe toţi să-i preţuim.
Pe alţii mai presus de noi
să ştim să îi privim
și-nvaţă-ne, de dragul Tău,
smeriţi să îi slujim.
R: Învaţă-ne, în Trupul Tău,
unitatea s-o păstrăm
și-nvaţă-ne, de dragul Tău,
să nu ne mai certăm.
Învaţă-ne blândeţea Ta-n
privire s-o purtăm
și-nvaţă-ne, de dragul Tău,
din suflet să iertăm.
3. Învaţă-ne în orice zi
sfinţenia s-o căutăm,
pe buze şi în inimă-adevărul
să-l păstrăm.
Pe cei căzuţi cu dragoste
şi har să-i ridicăm,
iar când ne-nveţi şi ne vorbeşti
cu drag să Te-ascultăm.
R: Învaţă-ne, de dragul Tău,
în unitate să trăim
și unul pentru celălalt
în rugi să mijlocim.
Din inimă, cu dragoste
și fără păreri de rău
să dăruim și tot ce facem
să fie de dragul Tău.