337.

Pune, Doamne, dragoste-ntre frați

R: Pune, Doamne, dragoste-­ntre fraţi, Pune, Doamne, dragoste-­ntre fraţi. 1. Să fim toţi ca o brăţară care mâna­-Ţi înconjoară, Ca un brâu de piatră rară, ca veşmântul Tău de in. Să nu poată-­a ne desparte nici furtună şi nici moarte, Ci, cum scrie­-n Sfânta Carte, să fim una pe deplin.. 1 R: Pune, Doamne, dragoste-­ntre fraţi, Pune, Doamne, dragoste-­ntre fraţi. 2. Când ne strângem la-­nchinare, cât vom fi de mulţi sub soare, Fă-ne, Doamne, cu-­ndurare, o colibă şi nu trei. Nimeni să nu spună-acolo: „Sunt cu Pavel! Sunt cu­-Apolo!” Ci să fim de­-acum încolo ca un stol de porumbei. R: Pune, Doamne, dragoste-­ntre fraţi, Pune, Doamne, dragoste-­ntre fraţi. 3. Fă-ne Tu o harpă vie, ca, sub mâna Ta mlădie, Să-nălţăm o melodie, toţi de-­acelaşi dor purtaţi. Trupul Tău ce azi e-­n lume, cei numiţi c­u-un singur Nume, Să fim toţi uniţi, anume, gata pentru-­a fi luați! R: Pune, Doamne, dragoste-­ntre fraţi, Pune, Doamne, dragoste-­ntre fraţi.