Îndurare

1. La piciorul crucii Tale las orice reproș amar, Unde-ai spus: „O, Tată, iartă-i!” vreau și eu să iert, prin al Tău har. Părăsind orice mânie şi-orice gând răzbunător, Pe-a Ta cruce, făr’ să-mi pese, să las amintiri ce dor. R: Fiindcă Tatăl din ceruri îndurare mi-a dat, Cum să nu răspund cu milă, când Domnul mila Lui mi-a dat? Domnul mila Lui mi-a dat. 2. Vorbele nu-mi vor fi arme, de trecut nu amintesc, Nici venin nu-i pe-a mea limbă, vreau prin har s-alin şi să-ntregesc. Da, sunt slab, dar El e-n mine, Dumnezeul Suveran, Tot ce doare, schimbă-n bine Prin al dragostei sfânt plan. R: Fiindcă Tatăl din ceruri îndurare mi-a dat, Cum să nu răspund cu milă, când Domnul mila Lui mi-a dat? Domnul mila Lui mi-a dat. 3. Sfinte Duh, Te-ntoarce-n pace peste-al minţii mele gând, Ca prin vorbe bine-alese să Te-nalţ, pe oameni ridicând. Pentru-a lui Cristos iubire, ce mi-e sprijin zi de zi, Voi ierta deplin pe-oricine, aducându-Ți mulțumiri. R: Fiindcă Tatăl din ceruri îndurare mi-a dat, Cum să nu răspund cu milă, când Domnul mila Lui mi-a dat? Domnul mila Lui mi-a dat.