257.
Vreau, Doamne, vreau să-nvăț
1. Vreau, Doamne, vreau să-nvăţ
Al cerului Cuvânt;
Ce mult doresc să fiu al Tău,
Născut din Duhul Sfânt!
Învață-mă, Te rog, s-ascult
Când Tu îmi vorbești;
Încearcă-mă și mustră-mă,
Căci știu că mă iubești.
R: Ferice de cei ce păzesc poruncile Tale,
Care Te caută din toată inima lor.
Da, e ferice de cei ce păzesc poruncile Tale,
Care Te caută din toată inima lor.
2. O, Doamne, vreau să cresc
În harul Tău mereu;
Te rog din suflet să mă-nveţi,
Căci Tu eşti Tatăl meu.
Tu ştii cât sunt de slab
În faptă şi în cuvânt;
Nu-i alt învăţător mai bun
În cer şi pe pământ.
R: Ferice de cei ce păzesc poruncile Tale,
Care Te caută din toată inima lor.
Da, e ferice de cei ce păzesc poruncile Tale,
Care Te caută din toată inima lor.
3. O, cât de mult doresc
Să fiu eliberat!
Ajută-mi, bunule Păstor,
Să scap de-al meu păcat.
Aş vrea viaţa mea
Pe veci să Ţi-o închin,
Să port în mine chipul Tău,
Slujindu-Ţi pe deplin.
R: Ferice de cei ce păzesc poruncile Tale,
Care Te caută din toată inima lor.
Da, e ferice de cei ce păzesc poruncile Tale,
Care Te caută din toată inima lor.