241.
Să Te am, o, Doamne
1. Tot ce-aveam mai bun pe acest pământ,
doar un fum era, purtat de vânt.
Toate le-am pierdut, dar nu-mi pare rău,
căci Te-am cunoscut pe Tine.
R: Să Te am, o, Doamne, să Te cunosc,
nimic nu-i mai măreț!
Tu mi-ești tot, Cel mai bun,
ești neprihănirea mea și eu Te iubesc.
2. Tot ce-acum doresc: să Te știu mai mult
și să fiu găsit în Tine,
Să primesc în dar ce n-am meritat,
să trăiesc, prin har, iubirea Ta.
R: Să Te am, o, Doamne, să Te cunosc,
nimic nu-i mai măreț!
Tu mi-ești tot, Cel mai bun,
ești neprihănirea mea și eu Te iubesc.
3. Să cunosc puterea-nvierii Lui,
părtășia suferințelor,
Să mă fac asemeni cu moartea Lui,
ca-nvierea Lui să o trăiesc.
R: Să Te am, o, Doamne, să Te cunosc,
nimic nu-i mai măreț!
Tu mi-ești tot, Cel mai bun,
ești neprihănirea mea și eu Te iubesc.
Te iubesc.