220.
De la iesle pân’ la cruce
1. De la iesle pân' la cruce...
Cât amar, cât suflet frânt!
/: Ce alean, ce milă dulce
Te-a putut din cer aduce pe pământ,
Pe pământ? :/
2. De la staul la Golgota...
Numai zbucium și colind.
/: Trist privea spre cruce bolta.
Munții grei porneau revolta clocotind,
Clocotind! :/
3. De pe fân și pân‘ la cuie
Numai răni și vânătăi;
/: Ce cuvinte pot să spuie
Cum plângeai pe-o cărăruie pentru-ai Tăi,
Pentru-ai Tăi? :/
4. Din Egipt în Ghetsimani...
Numai plâns și privegheri...
/: Crunt pândeau în drum dușmanii,
Până n-au mai fost Betanii nicăieri,
Nicăieri. :/
5. De la iesle pân’ la mine...
Câte lacrimi, câți martiri!
/: Unde voi găsi suspine,
Doamne, să-ți aduc depline mulțumiri,
Mulțumiri? :/