216.
Te ‘nalţă suflete
1. Te ‘nalţă, suflete, din teamă şi păcat,
Căci Fiul sfânt pe-altar în locul meu S-a dat.
Voi sta sfinţit prin har în faţa Tatălui,
Căci al meu nume-i scris în palma Lui.
2. Pe dealul Golgotei, zdrobit de-al meu păcat,
Cristos, ca Preot bun, pe cruce a strigat:
„O, iartă-i, Tată Sfânt, o, iartă-i, Tată Sfânt,
Căci pentru-aceşti sărmani pe lemn Mă frâng!”
3. În slava cerului El mijloceşte-acum
Şi sângele-I curat mă ţine pe-al Său drum.
Stropit e-altarul sfânt, plătită-i vina mea,
Bogat în har trăiesc prin jertfa Sa.