216.

Te ‘nalţă suflete

1. Te ‘nalţă, suflete, din teamă şi păcat, Căci Fiul sfânt pe-altar în locul meu S-a dat. Voi sta sfinţit prin har în faţa Tatălui, Căci al meu nume-i scris în palma Lui. 2. Pe dealul Golgotei, zdrobit de-al meu păcat, Cristos, ca Preot bun, pe cruce a strigat: „O, iartă-i, Tată Sfânt, o, iartă-i, Tată Sfânt, Căci pentru-aceşti sărmani pe lemn Mă frâng!” 3. În slava cerului El mijloceşte-acum Şi sângele-I curat mă ţine pe-al Său drum. Stropit e-altarul sfânt, plătită-i vina mea, Bogat în har trăiesc prin jertfa Sa.