349.
Ferice omul
Ferice omul cel iertat,
Iertat de orișice păcat.
Ferice omul cel scăpat
Oricât ar fi de vinovat.
Iertat de-a mea fărădelege
De Domnul sunt răscumpărat.
Iubirea Lui cine-o-nțelege?
/: La sânul Lui eu sunt purtat. :/
Trecut-a vreme-ndelungată
Lăuntrul meu se frământa
În juru-mi noapte-ntunecată
Căci mâna Ta mă apăsa.
Ți-am spus atunci a mea durere
Păcatul meu nu l-am ascuns
Și-așa primit-am mângâiere
/: Prin Fiul Tău ce-a fost străpuns. :/
În pace sunt acum cu Tine
Chiar ape mari de s-ar vărsa
Și val năpraznic peste mine
Înfuriat s-ar revărsa,
Pe mine nu mă vor atinge
Căci Tu ești izbăvirea mea.
Văpaie mare Tu vei stinge
/: În Tine e nădejdea mea. :/
Eu, zice Domnul, voi avea
Privirea Mea asupra ta.
Te voi purta pe calea Mea,
Te-oi sfătui și îndrepta,
Ferice omul cel iertat
Iertat de orișice păcat
Ferice omul cel scăpat
/: Oricât ar fi de vinovat. :/