349.

Ferice omul

Ferice omul cel iertat, Iertat de orișice păcat. Ferice omul cel scăpat Oricât ar fi de vinovat. Iertat de-a mea fărădelege De Domnul sunt răscumpărat. Iubirea Lui cine-o-nțelege? /: La sânul Lui eu sunt purtat. :/ Trecut-a vreme-ndelungată Lăuntrul meu se frământa În juru-mi noapte-ntunecată Căci mâna Ta mă apăsa. Ți-am spus atunci a mea durere Păcatul meu nu l-am ascuns Și-așa primit-am mângâiere /: Prin Fiul Tău ce-a fost străpuns. :/ În pace sunt acum cu Tine Chiar ape mari de s-ar vărsa Și val năpraznic peste mine Înfuriat s-ar revărsa, Pe mine nu mă vor atinge Căci Tu ești izbăvirea mea. Văpaie mare Tu vei stinge /: În Tine e nădejdea mea. :/ Eu, zice Domnul, voi avea Privirea Mea asupra ta. Te voi purta pe calea Mea, Te-oi sfătui și îndrepta, Ferice omul cel iertat Iertat de orișice păcat Ferice omul cel scăpat /: Oricât ar fi de vinovat. :/