Venind la regele iudeu

Venind la regele iudeu, Isaia murmură cu jale Așa vorbește Dumnezeu: „Fă rânduială casei tale /: Căci vei fi dus din patul tău Către țărîna cea din vale.” :/ Iar regele s-a-ntros plângând, Și-a zis cu fața la perete „Tu știi Stăpâne drept și sfânt Căci Tu mi-ai pus pe gând pecete /: Și am trăit curat și sfânt Și n-au fost patimi să mă-mbete.” :/ Văzând Stăpânul cel suprem Acele lacrime umile El care știe că suntem Doar umbre pale și fragile /: I-a prelungit al vieții ghem Cu cinsprezece ani de zile. :/ Și iată mult s-a bucurat De anii-aceștia, Ezechia. Strigați creștini în lung și-n lat Și dați de veste bucuria /: Căci iată nouă ni s-a dat Nu câțiva ani, ci veșnicia. :/