668.
Ce mare ești, o, Doamne, ce mare ești și sfânt
1. Ce mare ești, o, Doamne, ce mare ești și sfânt!
Spun soarele și luna și vuietul de vânt
Și trăsnetul ce culcă stejarii la pământ
Și vuietul furtunii și-al păsărilor cânt!
R: Mare ești, mare-I slava Ta!
Ai fost, ești și vei fi în veci așa.
Cât de mare ești, Doamne, cât de sfânt,
Cât de mare ești, Doamne, eu Îți cânt.
Te voi lăuda mereu, ai salvat sufletul meu,
Cât de mare ești, Doamne, cât de sfânt!
2. O, de-ar cunoaște, Doamne, toți oamenii ce sfânt,
Puternic e al Tău Nume și sfântul Tău Cuvânt.
De-ar auzi chemarea și glasul Tău cel sfânt
Te-ar preamării de-a pururi ce mare ești și sfânt!
Final: Te voi lăuda mereu, ai salvat sufletul meu,
Cât de mare ești, Doamne, cât de sfânt!