462.
Nu privi la valuri dârz când se ridică
1. Nu priviţi la valuri dârz când se ridică,
Nu priviţi pământul larg când se despică,
Ci priviţi la Domnul şi la haru-I mare,
El e-Atotputernic şi îi reazim tare.
2. Nu priviţi la oameni când vă ameninţă,
Să nu vă slăbească inima-n credinţă,
Ci spre Domnul Vieţii să-nălţaţi privirea,
De la El vă vine toată izbăvirea.
3. Nu priviţi durerea, când vă iese-n cale,
Ca să nu vă ardă focul de-ntristare,
Ci la Domnul păcii ochii ni se-ndrepte,
Alinarea-ntreagă de la El s-aştepte.
4. Ca s-aveţi într-una o nădejde plină
Şi-o credinţă vie, scăldată-n lumină.
Necurmat pe Domnul să-L aveţi în faţă,
Toată fericirea El v-o dă în viață.