457.
Cu laudă mereu să spunem (Ps. 118)
1. Cu laude mereu să spunem:
„În veac e îndurarea Lui"!
Şi Israel, Aaron să zică:
„În veac e îndurarea Lui"!
Cu mulţumiri să-I dăm Lui slavă
Dragostea Lui e pentru veci.
Cei ce-L iubim pe Domnul vieţii
Să-L lăudăm mereu cântând!
2. Am chemat pe Domnul în necaz
Şi răspunsu-a fost îndată;
Dragostea Lui m-a scos la larg
Şi-acum am adăpost în El.
La oameni nu găsim odihnă:
Deci nu ne-ncredem în cei mari,
Iar când ne-mpresoară neamuri,
Chemăm pe Domnul Salvator.
3. Domnul e tăria noastră-n veci
Şi pricină de laudă;
El mântuieşte pe cei smeriţi
Şi ei îl laudă mereu.
Strigăte se-aud în cortul lor;
Biruitori ei îl slăvesc;
Tăria lor e-n Domnul cel viu;
Cu ei El face fapte mari.
4. El a făcut o zi frumoasă
În care să ne bucurăm.
În ea avem prilej de cereri
De mari şi sfinte mulţumiri.
Şi cei ce vin în Numele Lui
Sunt binecuvântaţi deplin,
Iar noi cu toţi îi dăm mărire
Şi cinste Numelui Lui bun.