453.
Așa cum un cerb dorește (Ps. 42)
1. Aşa cum un cerb doreşte
Apa rece de izvor,
La fel Te doresc eu, Doamne,
Al meu bun Mântuitor.
Cu toată fiinţa mea
Şi cu-ntreaga-mi inimă,
Însetez de-al Tău Cuvânt bun
Şi tânjesc dorind odihnă.
2. Doamne, Faţa Ta slăvită
Oare când o voi vedea?
Înaintea Ta, o, Doamne,
Odihnă când voi afla?
Când, o, Doamne, am sajung
Să gust harul Tău divin?
Am să vin atunci, Stăpâne,
Bucurie, laudă-Ţi închin!
3. Căci mâhnirea şi-ntristarea
Ce-au gemut 'năuntrul meu
S-au sfârşit şi sunt departe
Împinse de braţul Tău.
Zi şi noapte-n al meu cort
Laud-am să-Ţi cânt mereu;
Tu m-ai mântuit, iubire,
Mare este Dumnezeul meu.
4. Stânca mea să nu mă uite!
Îndrăznesc la harul Tău,
Laude îţi cânt şi noaptea
Şi mă rog în patul meu.
Te doresc să vii curând;
Ard de dor aleşii Tăi.
Vino, Doamne, şi ne-alină
Tu-apăsarea aşteptării!