414.
Noi greșim în multe feluri
1. Noi greşim în multe feluri,
Zilnic bem amărăciune.
Zilnic, Tu, Isuse Doamne,
Ştii a noastră slăbiciune.
Dar pe calea pocăinţei,
De venim la Tine iară,
/: Ne primeşti, ne ierţi, ne vindeci;
Nu ne scoţi nicicând afară. :/
2. Când nu-Ţi ascultăm porunca,
Când nu ţinem calea dreaptă,
Când mâhnire îţi aducem,
Prin gândire şi prin faptă,
De ne-ntoarcem către Tine,
Printr-o pocăinţ-amară
/: Ne primeşti, ne ierţi, ne vindeci;
Nu ne scoţi nicicând afară. :/
3. Zilnic noi, trecând prin lume,
Ne-ntinăm frumoasa haină
Şi uităm mărturisirea
De iubire, spusă-n taină.
Dar când lacrima căinţei,
Prinde-n ochi să ne răsară,
/: Ne primeşti, ne ierţi, ne vindeci;
Nu ne scoţi nicicând afară. :/
4. Cum să-Ţi mulţumim, o, Doamne,
Pentru-atâta bunătate
Ce ne-o dai fără-ncetare,
Orişicând şi pentru toate?
Slavă, slavă şi-nchinare,
Ţie, Dragoste-Comoară
/: Tu nu oboseşti să vindeci
Şi nu scoţi pe nim'afară! :/