390.
Tu totdeauna, Doamne, ești cu mine
1. Tu, totdeauna, Doamne, ești cu mine
Și niciodată singur nu mă lași.
Tu ești mereu puterea ce mă ține
Din cei dintâi la cei din urmă pași.
Tu nu mă lași, nici nu mă uiți vreodată,
Din mâna Ta o clipă nu m-arunci
Eu n-am să văd nici moartea niciodată
Cu Tine-alături am să fiu și-atunci.
2. Cu Tine-n rând străbat în zori cărarea,
Cu Tine-n gând veghez în ceas târziu
Când Tu mă mustri simt în piept mustrarea
Și când mă bucur totdeauna știi.
Tu nu m-alungi, Isuse, de la Tine
Și ești mereu în mine ca o stea,
În suflet Tu mi-ai pus nădejdi depline
Cum nimenea nu mi le poate da.
3. Au fost odată șiruri de păcate,
Dar sângele salvării a scris: “Nu!”
Oricâte-au fost, Tu le-ai purtat pe toate
Povara grea ai dus-o, Doamne, Tu.
Sunt fericit chiar dacă vrei să sufăr,
Când valuri vin și vânturi grele bat.
Plutesc pe ape ca un fir de nufăr
Pe care Tu-l păstrezi mereu curat!
4. /: Îți mulțumesc că ești mereu cu mine
Îți mulțumesc că mă iubești mereu,
Îți mulțumesc că Tu mi-ai dat și-un nume,
Eu sunt al Tău, iar Tu mi-ești Dumnezeu. :/