328.
O, noi ne-am bizuit pe Domnul
1. O, noi ne-am bizuit pe Domnul!
De-aceea nu ne-a biruit
Nici vântul, când vuia puternic,
Nici valul, când izbea cumplit.
R: Bizuiți-vă pe Domnul,
Cei răscumpărați de El,
Căci în El au biruința
Câți se bizuie pe El.
2. O, noi ne-am bizuit pe Domnul!
De-aceea, când zdrobiți păream,
Spre fericita izbăvire
Deplin încrezători priveam.
R: Bizuiți-vă pe Domnul,
Cei răscumpărați de El,
Căci în El au biruința
Câți se bizuie pe El.
3. O, noi ne-am bizuit pe Domnul!
De-aceea-n nopți de suferinți,
Crezând, noi pregăteam prin lacrimi
Cântarea marii biruinți.
R: Bizuiți-vă pe Domnul,
Cei răscumpărați de El,
Căci în El au biruința
Câți se bizuie pe El.
4. O, noi ne-am bizuit pe Domnul!
De-aceea-n liniște-am privit
Și-am stat neclătinați în fața
Asupritorului cumplit.
R: Bizuiți-vă pe Domnul,
Cei răscumpărați de El,
Căci în El au biruința
Câți se bizuie pe El.
5. O, noi ne-am bizuit pe Domnul!
De-aceea azi cântăm așa,
Și veșnic vom slăvi și-n ceruri
Măreață biruința Sa.
R: Bizuiți-vă pe Domnul,
Cei răscumpărați de El,
Căci în El au biruința
Câți se bizuie pe El.