170.
O! Ce bucurie
1. O! ce bucurie simt, când Te privesc
Îmbrăcat în slavă pe tronu-Ţi regesc,
Domnind cu putere pe-ntregul pământ,
Pedepsind îndată tot ce nu e sfânt!
2. Dulce fericire ai Tăi vor gusta
Din a lor privire, plânsul va-nceta.
Prin cântări frumoase, Te vom preamări,
Cu inimi voioase, haru-Ţi vom slăvi!
3. Când sosi-va ziua, Domnul meu iubit,
Să-Ţi văd strălucirea, Rege Preaslăvit?
Scumpa Ta Mireasă Te-aşteaptă cu dor:
„Vino, ia-ne-acasă, scump Mântuitor!
4. Vino-apoi în lume să împărăteşti,
Slava Ta regească cu noi să-mpărţeşti,
Să vadă oricine ce mult ne-ai iubit!
S-asculte oricine de-al Tău glas slăvit!"