149.
O! Ce zi strălucită-i aceea
1. O! ce zi strălucită-i aceea
Când, la Tine, toţi cei credincioşi
Vor veni, preamărind harul Tău sfânt
Ceru-ntreg răsunând de-al lor cânt!
R: Numeroşi ca nisipul pe maluri (bis)
O, ce frumos va fi,
Când toţi sus ne vom găsi
Mai numeroşi ca nisipul pe maluri!
2. Văd acea oaste nenumărată
Îmbrăcată în haine cereşti
‘Naintând fericită spre Tine,
Mielul Sfânt care-ai fost junghiat.
R: Numeroşi ca nisipul pe maluri (bis)
O, ce frumos va fi,
Când toţi sus ne vom găsi
Mai numeroşi ca nisipul pe maluri!
3. De pe tronu-mbrăcat în lumină,
Glasul Tău mângâios va chema:
‘Naintaţi, scumpii mei credincioşi, toţi,
Frunţile-n veci de vă-ncununaţi!’
R: Numeroşi ca nisipul pe maluri (bis)
O, ce frumos va fi,
Când toţi sus ne vom găsi
Mai numeroşi ca nisipul pe maluri!
4. În mulţimea cea mare de îngeri
Noi cu toţii apoi vom intra;
Străluci-vom ‘nainte-Ţi de-a pururi,
Harul Tău minunat preamărind.
R: Numeroşi ca nisipul pe maluri (bis)
O, ce frumos va fi,
Când toţi sus ne vom găsi
Mai numeroşi ca nisipul pe maluri!