140.

Tu-mi ești comoară-n cerul sfânt

Tu-mi ești comoară-n cerul sfânt - video
1. Tu mi-eşti comoară-n cerul sfânt Mântuitorul meu, Şi cel mai scump bun pe pământ Mântuitorul meu! O, cât de mult Tu m-ai iubit! -Tu pentru mine ai murit De-aceea şi eu Te iubesc, Mântuitorul meu! 2. Chiar lumea-ntreagă de-aş primi, Mântuitorul meu, Pe Tine nu Te-aş părăsi, Mântuitorul meu! Că tot ce-i slavă pe pământ E goană după fum şi vânt; Doar Tu rămâi, când toate pier, Mântuitorul meu! 3. Eşti toată mângâierea mea, Mântuitorul meu, În lipsă şi-n durere grea, Mântuitorul meu! Când pentru Tine-s prigonit, Neînţeles, batjocorit, Tu mă-nţelegi şi mă iubeşti, Mântuitorul meu! 4. Vâjâie vântul mâniat, Mântuitorul meu? Tu mă păstrezi netulburat Mântuitorul meu. Şuvoaie când se năpustesc, De Tine ele se izbesc Şi eu în Tine-s neclintit Mântuitorul meu! 5. Biruitor prin Tine sunt Mântuitorul meu, În lupta de pe-acest pământ Mântuitorul meu. Iar când, slăvit, Tu vei veni, În cerul scump mă vei răpi Şi-acolo mult Te-oi lăuda, Mântuitorul meu.