13.
O! Mântuitorule, adăpostul meu Tu ești
1. O! Mântuitorule,
Adăpostul meu Tu eşti,
Când furtuna vâjâie
Şi când valurile vin.
Strânge-mă la sânul Tău,
Lângă Tine ţine-mă,
Du-mă neatins în port
Şi păzeşte-mi sufletul!
2. Altă ocrotire n-am,
Fără Tine sunt pierdut.
Singur, ah! Să nu mă laşi!
Întăreşte-mă mereu!
Numa-n Tine mă încred,
Tu eşti ajutorul meu;
Strânge-mi mâna să nu cad,
Strânge-mă la pieptul Tău!
3. O! Isuse,-n Tine eu
Orişice doresc găsesc:
De sunt orb, mă luminezi;
De sunt slab, mă întăreşti.
Tu eşti sfânt, eu păcătos,
Însă Tu mă curăţeşti.
De păcate eu sunt plin,
De-ndurare Tu eşti plin.
4. Tu, pe cruce ispăşind,
Mi-ai iertat păcatele,
Ca păcatul părăsind,
Pentru Tine să trăiesc.
Sângele Tău e-un izvor,
Ca să-mi speli păcatu-n el.
Zilnic Tu mă curăţeşti
De păcatul săvârşit.