127.
Sus pe Golgota
1. Sus pe Golgota, când totul era
Unit impotrivă-ţi, cât ai suferit
Paharul mâniei pentru noi L-ai luat,
Chiar de Dumnezeu fiind pe lemn părăsit
Sus, pe Golgota, când totul era
Unit împotrivă-Ţi, cât ai suferit!
2. O! Ce întuneric Te înconjura
Şi-Ţi apăsa Duhul, sus, pe crucea Ta!
Ai fost batjocorit, chiar şi pălmuit
O, câtă iubire! O, ce har nespus!
O, ce-ntuneric Te înconjura!
Şi-Ţi apăsa Duhul, sus, pe crucea Ta!
3. Dar Tu eşti viu azi, căci ai înviat;
Cel dintâi-născut eşti dintre toți cei morţi.
Al Bisericii Cap înălţat la cer,
Ce-n curând veni-vei cu Tine s-o iei.
Dar Tu eşti viu azi, căci ai înviat;
Cel dintâi-născut eşti dintre toţi cei morţi.
4. Prin scumpul sânge, care-a fost vărsat
Pe crucea Golgotei, suntem mântuiţi
De păcat şi vină, de osânda grea,
Şi moştenim slava ce ne-ai pregătit.
Prin scumpul sânge, care a fost vărsat
Pe crucea Golgotei, suntem mântuiţi.
5. De judecată am scăpat acum,
Chiar şi de mânia care va veni,
De orişice teamă şi de orice griji,
Chiar de lumea–aceasta ce zace-n cel Rău;
De judecată am scăpat acum,
Chiar şi de mânia care va veni.