118.
O! Doamne, noi acuma
1. O! Doamne, noi acuma,
Deşi suntem aici,
Cu ale noastre duhuri
În cer chiar locuim;
Căci unde stai Tu însuţi,
Odihnă am găsit
Şi, prin credinţă, astăzi,
Spre cer voioşi privim.
2. În Duh, acolo suntem,
Şi vom fi, în curând,
Aievea şi cu trupul:
Desăvârşiţi, slăviţi.
A Tatălui iubire
Ne ţine-n lupta grea,
Căci ştim că El gătit-a
Un loc în casa Sa.
3. Ne-ai dat şi Duhul Tău Sfânt
Şi El e-acum în noi,
Şi El ne-ncredinţează
Că ne iubeşti nespus.
El este şi arvuna
Slăvitei moşteniri,
Ce vom avea în slavă
Cu Fiul Tău iubit.
4. Atunci pe-a noastră frunte,
Lipsită de păcat,
Un nume nou vei scrie
De Tine însuti dat.
Noi n-avem altă casă
Decât la Tine-n cer;
Şi vrem să fim acolo,
Cât mai curând cu toţi.