115.
Degeaba zici tu că ești creștin
1. Degeaba zici tu că
Eşti creştin adevărat,
Dacă nu ţii răstignit
Pe cruce eul tău!
Şi viaţa ta
Nu se deosebeşte acum
De tot ce-n lume zici
C-ai lăsat deplin!
2. Tu zici că eşti răstignit
Cu Domnul nostru scump,
Dar e-ul tău totdeauna
Face tot ce vrea!
Tu vrei să mergi şi cu lumea,
Şi cu Domnul tău,
Şi nu vezi cât de mare
Ocară-I faci!
3. Tu zici că faţă de lume
Ai murit de mult,
Dar lumea
În felurite chipuri o iubeşti:
Moda, vorbirea de rău
Şi flecăreala ei
Le ai şi zici
Că tu eşti născut din nou!
4. O! frate, soră,
Destul am întristat cu toţi
Pe Cel ce, sus, pe Golgota
Viaţa Sa Şi-a dat,
Ca noi din veacul acesta
Smulşi să fim de-acum
Şi să trăim
Doar pentru plăcerea Lui.
5. Lasă păcatul şi lumea
Şi plăcerea ei!
Umblă pe urmele
Celui ce te-a mântuit,
Căci El, Stăpânul şi
Domnul tău, Te-a izbăvit
Şi vrea în tine
Să vieţutască-acum!