115.

Degeaba zici tu că ești creștin

1. Degeaba zici tu că Eşti creştin adevărat, Dacă nu ţii răstignit Pe cruce eul tău! Şi viaţa ta Nu se deosebeşte acum De tot ce-n lume zici C-ai lăsat deplin! 2. Tu zici că eşti răstignit Cu Domnul nostru scump, Dar e-ul tău totdeauna Face tot ce vrea! Tu vrei să mergi şi cu lumea, Şi cu Domnul tău, Şi nu vezi cât de mare Ocară-I faci! 3. Tu zici că faţă de lume Ai murit de mult, Dar lumea În felurite chipuri o iubeşti: Moda, vorbirea de rău Şi flecăreala ei Le ai şi zici Că tu eşti născut din nou! 4. O! frate, soră, Destul am întristat cu toţi Pe Cel ce, sus, pe Golgota Viaţa Sa Şi-a dat, Ca noi din veacul acesta Smulşi să fim de-acum Şi să trăim Doar pentru plăcerea Lui. 5. Lasă păcatul şi lumea Şi plăcerea ei! Umblă pe urmele Celui ce te-a mântuit, Căci El, Stăpânul şi Domnul tău, Te-a izbăvit Şi vrea în tine Să vieţutască-acum!