154.
Din Tine am venit, Iubire
1. Din Tine am venit, Iubire,
și tot spre Tine merg mereu,
frumseţe şi desăvârşire
doar Tu dai sufletului meu.
R: O, Iubire, o, Iubire,
har etern venit de Sus,
mântuire, mântuire
prin Golgota mi-ai adus.
2. Deşi întruna eşti cu mine
și necurmat mă fericeşti,
mă arde dorul după Tine
să Te pătrund mai mult, cum eşti.
R: O, Iubire, o, Iubire,
har etern venit de Sus,
mântuire, mântuire
prin Golgota mi-ai adus.
3. Fă clipele vieţii mele
izvoare proaspete de har,
ca să tâşneşti doar Tu din ele,
îmbelşugat pe-orice hotar.
R: O, Iubire, o, Iubire,
har etern venit de Sus,
mântuire, mântuire
prin Golgota mi-ai adus.
4. Din Tine am venit, Iubire,
și merg spre Tine necurmat,
că-n binecuvântata-Ţi fire
e Dumnezeu cu-adevărat!
R: O, Iubire, o, Iubire,
har etern venit de Sus,
mântuire, mântuire
prin Golgota mi-ai adus.