147.
Faca-mi-se totdeauna
1. Facă-mi-se totdeauna
după Sfântul Tău Cuvânt,
chiar de-ar fi să-mi cadă toate
planurile la pământ,
chiar de-ar fi să-mi cadă toate,
chiar de-ar fi să-mi cadă toate
planurile la pământ.
2. Gândul Tău să se-mplinească
neştirbit în mine-oricând,
chiar de-ar fi să se dărâme
tot ce mi-am zidit în gând,
chiar de-ar fi să se dărâme,
chiar de-ar fi să se dărâme
tot ce mi-am zidit în gând.
3. Voia Ta să se înalţe
ca stăpână-n viaţa mea,
și-n fărâme sparge-mi voia
printr-o lovitură grea,
și-n fărâme sparge-mi voia,
și-n fărâme sparge-mi voia
printr-o lovitură grea.
4. Rugăciunea asta, Doamne,
Tu să mi-o asculţi mereu,
iar de-ar fi s-o schimb vreodată,
n-asculta de gândul meu,
iar de-ar fi s-o schimb vreodată,
iar de-ar fi s-o schimb vreodată,
n-asculta de gândul meu.