126.
Te ʼnalta, suflete
1. Te ʼnalţă, suflete, din teamă şi păcat,
căci Fiul sfânt pe-altar în locul meu S-a dat.
Voi sta sfinţit prin har în faţa Tatălui,
căci al meu nume-i scris în palma Lui.
2. Pe dealul Golgotei, zdrobit de-al meu păcat,
Cristos, ca Preot bun, pe cruce a strigat:
O, iartă-i, Tată Sfânt, o, iartă-i, Tată Sfânt,
căci pentru-aceşti sărmani pe lemn Mă frâng!"
3. În slava cerului El mijloceşte-acum
și sângele-I curat mă ţine pe-al Său drum.
Stropit e-altarul sfânt, plătită-i vina mea,
bogat în har trăiesc prin jertfa Sa.